Tulburarea de personalitate schizoidă și tulburarea de personalitate schizotipală sunt afecțiuni psihologice din aceeași categorie a tulburărilor de personalitate de tip A, caracterizate prin comportamente excentrice. Deși aceste două tulburări par similare la prima vedere, ele au caracteristici distincte. Diagnosticul diferențial corect este esențial, pentru a oferi tratamentul adecvat fiecărei persoane.
Definițiile celor două tulburări
Tulburarea de personalitate schizoidă (TPSd)
Persoanele cu TPSd sunt caracterizate de o lipsă marcantă de interes pentru relațiile sociale și o preferință pentru izolarea socială. Aceste persoane sunt reci emoțional și distanțate, fără dorința de a interacționa sau de a dezvolta relații apropiate, inclusiv cu familia.
Tulburarea de personalitate schizotipală (TPSt)
Persoanele cu TPSt prezintă comportamente excentrice, gânduri și percepții neobișnuite, cum ar fi credințe bizare sau gândire magică. Deși sunt izolate social, acest aspect se datorează în principal anxietății sociale și suspiciunii față de ceilalți, mai degrabă decât lipsei interesului pentru relații.
Simptome și trăsături distinctive
Pentru a înțelege mai bine diferențele, să comparăm simptomele celor două tulburări:
|
Aspect |
Tulburarea de personalitate schizoidă |
Tulburarea de personalitate schizotipală |
|
Interacțiunea socială |
Lipsă de interes pentru relații sociale; preferință pentru singurătate. |
Anxietate socială intensă din cauza suspiciunii și ideilor de referință. |
|
Gândirea și percepția |
Lipsa gândirii excentrice sau percepțiilor neobișnuite. |
Gândire magică, idei de referinta, credințe bizare sau halucinații subtile. |
|
Emoțiile |
Afect plat; dificultăți în exprimarea emoțiilor. |
Emoții incongruente sau bizare; anxietate persistentă. |
|
Comportamentul |
Distant și retras, dar fără excentricități evidente. |
Excentric, inclusiv în stilul vestimentar sau în gesturi. |
|
Motivația pentru izolare |
Lipsa dorinței de a interacționa cu ceilalți. |
Frică de respingere și suspiciune față de ceilalți. |
Puncte comune
Deși diferite, cele două tulburări au câteva trăsături comune, ceea ce poate complica diagnosticul:
- Izolarea socială: Persoanele afectate de ambele tulburări par izolate, retrase și lipsite de dorința de a interacționa cu ceilalți.
- Dificultăți în relațiile interpersonale: Ambele tulburări sunt asociate cu probleme în menținerea relațiilor, deși motivele sunt diferite.
- Legătura cu schizofrenia: Ambele sunt considerate „pe spectrul schizofreniei,” având unele trăsături comune cu această tulburare, dar fără simptomele psihotice severe.
Diferențele principale în diagnostic
- Gândirea magică și ideile de referință
Un aspect esențial al TPSt este prezența gândirii magice (credințe în clarviziune, telepatie sau alte fenomene supranaturale) și a ideilor de referință (percepția eronată că evenimentele externe sunt legate de propria persoană). Aceste caracteristici lipsesc în TPSd.
- Motivația izolării sociale
În TPSd, izolarea este dorită și apare din indiferență față de interacțiunile sociale.
În TPSt, izolarea este mai degrabă rezultatul anxietății sociale intense și al suspiciunii față de ceilalți.
- Excentricitatea comportamentală
Persoanele cu TPSt pot afișa un comportament și un stil de îmbrăcăminte neobișnuit, pe când cele cu TPSd au o atitudine rezervată și nu prezintă excentricități evidente.
Evaluarea clinică
Pentru a diferenția cele două tulburări, un specialist în sănătate mentală va utiliza o combinație de metode:
- Interviuri clinice structurate: Acestea sunt utile pentru a evalua simptomele și istoricul pacientului în detaliu.
- Observație comportamentală: Se analizează modul în care pacientul interacționează și răspunde la întrebări.
- Teste psihologice: Chestionarele de evaluare a personalității, precum Minnesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI), pot oferi indicii suplimentare.
Importanța diagnosticului diferențial
Diagnosticul diferențial între TPSd și TPSt este crucial, deoarece cele două tulburări au abordări terapeutice diferite:
TPSd: Tratamentul se concentrează pe îmbunătățirea abilităților sociale și emoționale, deși persoanele cu TPSd rareori caută ajutor.
TPSt: Tratamentul include, pe lângă psihoterapie, și intervenții pentru gestionarea gândirii distorsionate, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală. În unele cazuri, este necesară medicația pentru anxietate sau simptomele psihotice subtile.
Concluzie
Deși tulburarea de personalitate schizoidă și tulburarea de personalitate schizotipală pot avea trăsături comune, ele reprezintă entități distincte cu mecanisme, simptome și nevoi terapeutice diferite. O evaluare atentă și un diagnostic corect permit oferirea unui tratament adecvat, îmbunătățind calitatea vieții persoanelor afectate.
Sunteti in cautarea unui psiholog din Iasi? Apelați la un psiholog sau la un psihoterapeut bun din Iasi!
Dacă aveți nevoie de un psiholog sau de un psihoterapeut din Iasi, pentru a urma ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologica, psiholog Iasi Simona Curelaru vă oferă susținere și îndrumare, în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați.