Depresia este adesea asociată cu imaginea unei persoane care nu poate funcționa în viața de zi cu zi – o persoană care stă în pat toată ziua, plânge frecvent și nu mai găsește motivația de a face nimic. Însă există și un alt tip de depresie, mai puțin vizibilă, dar la fel de devastatoare: depresia funcțională. Aceasta afectează persoane care, în ciuda suferinței interioare, reușesc să-și mențină aparențele, merg la muncă, își îndeplinesc obligațiile sociale și par „normale” în ochii celor din jur.
Ce este depresia funcțională?
Depresia funcțională (cunoscută și ca depresie atipică sau depresie mascată) este o formă a tulburării depresive majore, în care persoana afectată reușește să își desfășoare activitățile zilnice, dar trăiește o suferință emoțională profundă. În timp ce pe dinafară pare că totul este în regulă, în interior există o luptă continuă cu sentimente de tristețe, gol interior și epuizare.
Această afecțiune este deosebit de periculoasă pentru că nu este recunoscută la timp, nici de cei din jur, nici de persoana afectată. Mulți dintre cei care suferă de depresie funcțională se autoconving că „nu e chiar atât de rău” și continuă să își ignore simptomele, ceea ce poate duce la agravarea problemei.
Simptomele depresiei funcționale
Depresia funcțională are multe simptome similare cu depresia clasică, dar diferența principală este că persoana afectată continuă să își îndeplinească responsabilitățile. Printre simptomele specifice se numără:
1. Oboseală și epuizare constantă
Persoanele cu depresie funcțională simt o oboseală cronică, chiar dacă reușesc să își facă treaba la locul de muncă sau acasă. Totul le pare un efort imens, iar energia este consumată rapid.
2. Lipsa motivației și a plăcerii
Chiar dacă reușesc să facă lucrurile pe care trebuie să le facă, nu mai simt nicio bucurie sau satisfacție din ele. Activitățile care odată le făceau plăcere, acum par lipsite de sens.
3. Masca fericirii
În public, cei cu depresie funcțională pot părea veseli, implicați și chiar sociabili. Însă această „fațadă” este doar un mecanism de supraviețuire pentru a evita întrebările sau discuțiile despre starea lor reală.
4. Anxietate și supraresponsabilizare
Mulți dintre cei afectați devin perfecționiști și se afundă în muncă pentru a evita confruntarea cu sentimentele negative. Pot avea un simț excesiv al responsabilității, ceea ce agravează epuizarea emoțională.
5. Tulburări de somn și alimentație
Unii pot avea insomnii sau un somn neodihnitor, în timp ce alții dorm prea mult, pentru a evita realitatea. De asemenea, pot apărea schimbări în obiceiurile alimentare – fie pierderea poftei de mâncare, fie mâncatul excesiv, pentru confort emoțional.
6. Sentimente de inutilitate și gânduri negative
Deși din exterior par că își gestionează viața, în interior se confruntă cu autocritică severă, sentimente de vinovăție și gânduri negative despre sine și viitor.
Cauzele și factorii de risc
Depresia funcțională poate fi cauzată de o combinație de factori biologici, psihologici și sociali:
· Factori genetici – Persoanele cu antecedente familiale de depresie au un risc mai mare.
· Stres cronic și presiuni sociale – Exigențele excesive la locul de muncă, problemele financiare sau relaționale pot declanșa această afecțiune.
· Traume emoționale nerezolvate – O copilărie marcată de abuz, neglijare sau relații toxice poate contribui la dezvoltarea depresiei funcționale.
· Perfecționism și supraadaptare – Mulți oameni care suferă de depresie funcțională au fost crescuți să creadă că trebuie să fie puternici și să nu-și exprime vulnerabilitățile.
De ce este periculoasă depresia funcțională?
Una dintre cele mai mari probleme ale depresiei funcționale este faptul că trece adesea neobservată. Deoarece persoana afectată continuă să funcționeze aparent normal, ceilalți nu realizează că se confruntă cu o suferință profundă. În multe cazuri, persoanele cu depresie funcțională nu cer ajutor pentru că nu se identifică cu imaginea clasică a depresiei și nu vor să fie percepute ca „slabe” sau „vulnerabile”.
Lipsa tratamentului poate duce la:
· Burnout sever
· Agravarea depresiei și izolarea emoțională
· Abuz de substanțe ca mecanism de coping
· Risc crescut de gânduri suicidare
Cum poate fi gestionată și tratată depresia funcțională?
1. Conștientizarea problemei
Primul pas este recunoașterea faptului că depresia nu înseamnă doar incapacitatea de a funcționa. Sentimentele de tristețe, gol interior sau epuizare emoțională nu sunt „normale” și trebuie luate în serios.
2. Psihoterapia
Un psihoterapeut ajuta la identificarea cauzelor depresiei funcționale și la dezvoltarea unor strategii sănătoase de gestionare a emoțiilor. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente metode.
3. Sprijin social și autenticitate emoțională
Este esențial ca persoanele afectate să învețe să-și exprime emoțiile și să caute sprijin din partea prietenilor, familiei sau grupurilor de suport.
4. Schimbarea stilului de viață
Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include activitate fizică, somn de calitate și alimentație echilibrată, poate avea un impact pozitiv asupra stării de spirit.
5. Medicația
În unele cazuri, antidepresivele pot fi recomandate de un medic psihiatru, pentru a regla chimia creierului și a facilita procesul de recuperare.
Concluzie
Depresia funcțională este o formă ascunsă și periculoasă a depresiei, care afectează persoane aparent „normale” și capabile. Deși aceste persoane reușesc să-și îndeplinească sarcinile zilnice, în interior trăiesc o suferință profundă. Este esențial ca depresia funcțională să fie recunoscută, tratată și abordată cu seriozitate, astfel încât cei afectați să poată ieși din acest cerc vicios al luptei tăcute și să își recapete echilibrul emoțional.
Sunteti in cautarea unui psiholog din Iasi? Apelați la un psiholog sau la un psihoterapeut bun din Iasi!
Dacă aveți nevoie de un psiholog sau de un psihoterapeut din Iasi, pentru a urma ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologica, psiholog Iasi Simona Curelaru vă oferă susținere și îndrumare, în rezolvarea problemelor cu care vă confruntați.